Cele mai importante 40 de fluvii ale lumii

În tabelul de mai jos sunt redate primele 40 de fluvii de pe Terra după lungime. Puteți reordona tabelul și după nume, debitul mediu multianual sau suprafața bazinului hidrografic, făcând click pe coloana corespunzătoare din capul de tabel. 

Nr. Fluviul Lungime (km)[1] Debitul mediu la gura de vărsare (m3/s)[3] Suprafața bazinului hidrografic (km2)[2][4] Locul de vărsare State traversate de cursul principal (enumerate dinstre amonte spre aval) Continentul Observații
2. Amazon 6275 215000 5941000 Oceanul Atlantic Peru, Columbia, Brazilia America de Sud Lungimea Amazon-Ucayali-Apurimac
10. Amur 4350 11330 2246081 Marea Ohotsk Mongolia, Rusia, China Asia Lungimea Amur-Kerulen
18. Brahmaputra 2909 25000 539989 Golful Bengal China, India, Bangladesh Asia
33. Colorado 2190 640 661274 Golful California SUA, Mexic America de Nord
35. Columbia 1950 7500 671064 Oceanul Pacific Canada , SUA America de Nord
9. Congo (Zair) 4370 41200 3689187 Oceanul Atlantic Republica Democrată Congo, Angola Africa
21. Dunărea 2860 6500 797335 Marea Neagră Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina Europa
6. Enisei (lenisei) 5039 19499 2518211 Marea Kara (Golful Enisei) Mongolia, Rusia Asia Lungimea Enisei-Angara-Selenga
23. Eufrat 2760 356 637000 Golful Persic Turcia, Siria, Irak Asia
27. Gange 2597 38129 1004724 Golful Bengal India, Bangladesh Asia
7. Huang He (Fluviul Galben) 4585 2571 963345 Marea Galbenă (Marea Bohai) China Asia
16. Indus (lnd) 3180 5533 864452 Marea Arabiei China, India, Pakistan Asia
34. Kolâma (Kolyma) 2149 3800 657254 Marea Siberiană de Est Rusia Asia
11. Lena 4264 18300 2467695 Marea Laptev Rusia Asia
13. Mackenzie- 3780 10338 1805885 Marea Beaufort Canada America de Nord Lungimea Mackenzie-Athabasca
39. Magdalena 1530 7200 259619 Marea Caraibilor Columbia America de Sud
8. Mekong 4500 16000 781429 Marea Chinei de Sud China, Myanmar, Laos, Thailanda, Cambodgia, Vietnam Asia
3. Mississippi 5970 16800 3244506 Golful Mexic SUA America de Nord Lungimea Mississippi-Ucayali-Apurimac
26. Murray-Darling 2600 767 1054594 Oceanul Indian Australia Australia
30. Nelson 2400 2370 1110603 Golful Hudson Canada America de Nord Lungimea Nelson-Saskatchewan-Winipeg
12. Niger 4160 6925 2115246 Golful Guineei Guinea, Mali, Niger, Nigeria Africa
1. Nil 6690 2633 3340877 Marea Mediterană Burundi, Rwanda, Tanzania, Uganda, Sudanul de Sud, Sudan, Egipt Africa Lungimea Nil-Kagera
32. Nipru 2201 1670 511695 Marea Neagră Rusia, Belarus, Ucraina Europa
5. Obi 5300 12889 3054985 Marea Kara (Golful Obi) China, Kazahstan, Rusia Asia Lungimea Obi-lrtâş
36. Orange 1860 365 975724 Oceanul Atlantic Lesotho, Rep. Africa de Sud, Namibia Africa
31. Orinoco 2220 37740 937352 Oceanul Atlantic Venezuela, Columbia America de Sud
14. Paraná 3700 18290 2639954 Oceanul Atlantic (Río de la Plata) Brazilia, Paraguay, Argentina America de Sud
38. Peciora 1789 4533 316307 Marea Barents Rusia Europa
40. Rin 1326 2900 163646 Marea Nordului Elveția, Liechtestein, Germania, Franța, Olanda Europa
22. Rio Grande del Norte (Bravo del Norte) 2800 160 673199 Golful Mexic SUA, Mexic America de Nord
28. Salween (Saluin) 2480 6600 265761 Marea Andaman China, Myanmar, Thailanda Asia
19. São Francisco 2897 2943 634842 Oceanul Atlantic Brazilia America de Sud
17. Sf. Laurenţiu 3057 16800 1055756 Golful Sfântul Laurențiu Canada, SUA America de Nord Lungimea Sf. Laurențiu cu râul St. Louis şi Marile Lacuri
37. Tigru 1855 1214 375000 Shatt al-Arab Turcia, Irak, Iran Asia
25. Tocantins 2640 11796 769445 Oceanul Atlantic (Golful Marajó), Delta Amazonului Brazilia America de Sud
29. Ural 2428 400 211789 Marea Caspică Rusia, Kazahstan Europa Asia
15. Volga 3531 8060 1431107 Marea Caspică Rusia Europa
4. Yahgtze (F. Albastru)(Chang Jiang) 5530 30146 1746195 Marea Chinei de Est China Asia
20. Yukon 2897 6576 838177 Marea Bering Canada, SUA America de Nord
24. Zambezi 2660 3424 1373188 Canalul Mozambic Angola, Zambia, Zimbabwe, Mozambique Africa

Noțiuni teoretice

Termenul de ”fluviu” își are originea în limba latină (flumen - apa ce curge printr-o vale) și este utilizat în puține limbi, cum ar fi limba franceză ”fleuve” sau limba română. Probabil datorită caracterului puternic subiectiv  termenul nu s-a răspândit foarte mult.

Fluviul este ”un rău de dimensiuni mai mari ce se varsă într-o mare sau ocean”. ”Deoarece până în prezent n-au fost stabilite niște criterii (parametri cantitativi și calitativi) pentru a diferenția un râu de un fluviu, folosirea uneia sau a alteia dintre cei doi termeni este, de cele mai multe ori neangajantă. Oricum, trebuie reținut faptul că nu este nicio greșeală dacă vom întrebuința termenul de râu pentru oricare arteră hidrografică mare - Amazon, Mississippi, Zair, Nil, Enisei etc., dar nu este același lucru să denumim ca fluviu o arteră mică de apă, cu vărsare directă în mare.”[4]

Debitul este cantitatea de apă care curge în unitatea de timp. În cazul râurilor se exprimă în m3/s. În tabelul prezentat mai sus sunt trecute debitele medii multianuale din apropierea vărsării fluviilor. 

Bazinul hidrografic este suprafața de pe care un râu își colectează apele și cuprinde toate cursurile tributare (ale căror apă ajunge direct sau indirect în fluviu). Se poate descrie cantitativ prin mărimea suprafeței, pantă medie, formă, altitudine medie etc.

Rețeaua hidrografică reprezintă totalitatea cursurilor de apă dintr-o regiune (bazin hidrografic, o țară sau un continent). Poate fi caracterizat prin: 

  • densitate (km/km2)  - lungimea cumulată a tuturor cursurilor de pe un km2; în general este mai mare în regiunile montane, crescând odată cu fragmentarea, respectiv energia reliefului;
  • lungimea cursurilor (cursuri lungi sau scurte) - este un parametru parțial subiectiv și implică compararea lungimii râurilor din două regiuni diferite, ex. râurile din Insulele Britanice cu cele din câmpia Europei de Est;
  • panta medie - mai mare în regiunile montane și mai mică în cele de câmpie; 
  • potențialul hidroenergetic - se referă la cantitatea de hidroenergie care se poate produce; Depinde de debit, panta cursurilor și de configurația reliefului. În general este mai mare în regiunile montane. 

Bibliografie

[1] Atlas Geografic General (1974) Editura Didactică și Pedagogică - București.

[2] Global Data Runoff Center (GRDC) - https://www.bafg.de/GRDC/

[3] https://www.wikipedia.org/

[4] Petre Gâștescu (1990) Fluviile Terrei, Editura Sport Turism, București